Romania, incotro?

Armata, Biserica, Doctorul si Scoala. Acestea sunt 4 institutii fundamentale, in ordine alfabetica enumerate. Dar ce s-a intampla cu ele in Romania? Ei bine, armata a fost desfiintata. Ce s-a pus in locul ei? Nimic. Ce oferea armata? Disciplina si sentimentul de apartenenta, onoare si dragoste de tara. Armata era un soi de tratament de maturizare pentru flacai, reprezenta trecerea de la copil la barbat.

Biserica este din ce in ce mai putin prezenta in viata individului. Daca in urma cu cateva sute de ani Biserica era purtatoarea culturii, acum biserica este doar purtatoarea de traditie, nu de valori si spirit. Bisericile sunt din ce in ce mai multe dar si din ce in ce mai goale. Cu toate astea, BOR este din ce in ce mai prospera. Si nu se jeneaza sa isi etaleze bogatia.

Doctorul. Cred ca e suficient sa scriu ultimul rand din juramantul lui Hippocrate: „Dacă voi respecta acest jurământ și nu îl voi călca, viața și arta mea să se bucure de renume și respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda devenind sperjur, atunci contrariul.”

Scoala. Ei bine, aici incepe distractia, fiindca daca cu celelalte institutii intram sau nu in contact, ei bine cu scoala intram toti. Scoala formeaza si oameni de arme, si preoti si doctori si profesori. Atunci cand scoala incepe sa nu mai formeze oameni de arme, preoti, doctori si profesori de calitate, atunci armata, Biserica, Doctorul si Scoala au de suferit. Si suferinta nu se opreste aici, caci mai departe, toti avem de suferit, intalnind oameni pregatiti de o astfel de Scoala.

Se fac tot felul de campanii impotriva abandonului scolar. Problema poate este pusa un pic gresit. Nu copiii abandoneaza scoala, ci Scoala ii abandoneaza pe copii. Si face asta la fiecare inceput de an scolar cand o clasa are un profesor nou de romana, un profesor nou de matematica, un profesor nou de… Scoala ii abandoneaza atunci cand in clasa, in fata lor, vine un profesor fara chemare, un profesor plictisit, un profesor care nu e in stare sa fie profesor, dar din lipsa de ceva mai bun, merge si ala. Sistemul de educatie din Romania abandoneaza Scoala, abandoneaza Societatea. Si o face sistematic, prin reforme, reorganizari, restructurari. Romania a avut unul din cele mai bune sisteme de invatamant din Europa pana prin anii 2000. Adica, atata vreme cat in scoli au mai fost profesori din „vechea garda”, profesorii aia comunisti, dar care au ajuns la catedra din pasiune, din dragoste de carte si de copii, nu din lipsa unui loc de munca.

Cine sunt profesorii de azi si cine erau profesorii de acum 20-40-80-100 de ani? Profesorii de atunci erau iubitori de cultura, oameni cu educatie, erau oameni care ar fi putut oricand sa ajunga sa lucreze in uzina, dar au preferat o cariera mai inalta. Cati dintre profesorii de azi sunt astfel? Cati din profesorii de azi nu sunt oameni care nu sunt in stare sa lucreze in „uzinele” actuale, forta de munca refuzata de piata muncii care s-au reorintat catre un sistem cu standarde mult mai joase.

Cati dintre profesorii de azi sunt oameni de vocatie, oameni care vin din pasiune sa predea? Putini, prea putini, fiindca oricat de pasionat ai fi de ceea ce faci, pasiunea din pacate nu tine de foame. Si oamenii astia, cu pasiuni, mai au si idealuri. Si pasiunile ar trebuie sa poata sa cladeasca idealuri, insa in picioarele goale si cu matele chioraind, pasiunea nu poate cladi nimic. Si atunci renunti la pasiune pentru a implini idealul. Profesorii buni din Romania pleaca din scoli, ajung orice altceva decat Profesori, sau poate, nici nu ajung profesori, nici nu se gandesc la asta, fiindca stiu ca a fi profesor in Romania azi inseamna subzistenta.

Romania nu va avea niciodata o forta de munca decent calificata, nu va avea doctori cu caracter, nu va avea preoti cu har si nu va avea profesori demni de numele meserii pe care o practica, atat timp cat Sistemul de educatie din Romania este subfinantat, atata timp cat oamenii care vin la catedra sunt platiti prost si tratati cu lipsa de respect.

O tara se poate dezvolta doar prin omenii pe care ii are, insa o tara care nu stie sa isi pretuiasca oamenii si sa ii puna pe fiecare la locul potrivit, va putea sa supravietuiasca?